Feeds:
Posts
Comments

A venit Pastele si am plecat din Bucuresti la Tulcea, sa-mi revad mama si celelalte rude de acasa. Adaptarea de la Bucuresti la Tulcea de obicei o fac imediat, pt ca abia astept sa revad orasul de bastina. Tulcea imi place. E un oras linistit si cu rabdare de la cetateni, Domn Primar ne va face in cativa ani si unul frumos. Bani inca nu sunt in Tulcea, cica… Mai ramane sa ne intrebam totusi cum de e posibil cu atatea oportunitati de dezvoltare pentru tulceni, sa nu existe bani pentru refacerea parcurilor, a scolilor, a caselor de cultura, a caselor declarate monumente istorice, samd…
Dar de ce m-am ampucat acum sa scriu acest mic articol? Motivatia sta in nevoia mea de a avea posibilitatea sa dansez si in Tulcea. 🙂 Cand eram prin clasa a IX- sau a X-a, am facut niste cursuri de dans la Casa Olteanului. Acum, in Bucuresti urmez niste cursuri de tango si de obicei fiecare curs se continua cu o milonga sau o practica.
Cum dupa cateva zile in Tulcea, optiunile de petrecere a timpului liber in oras, se epuizeaza complet, m-am intrebat daca ar fi posibil ca si aici sa pot dansa tango. M-am dus la Casa Olteanului si acolo, MINUNE!!! Chiar mai exista astfel de cursuri. Din afisele de pe pereti am inteles ca exista o Fundatie care se ocupa de aceste cursuri: FUNDATIA JUDETEANA PENTRU TINERET TULCEA. Am venit acasa si am cautat pe internet cateva informatii despre aceasta fundatie. Culmea! Am gasit si site-ul lor. Din pacate e abandonat. Informatii despre evenimentele petrecute dupa anul 2006 nu exista.
Asa ca site-ul nefiind actualizat, nu-l pot recomanda ca sursa de informare, dar de aici puteti lua macar un contact telefonic si va puteti interesa de evenimentele desfasurate si care va intereseaza.

Succes!

Cititi ce am primit de curand pe mail: 🙂

EUDIVERS

Asociaţia Centrul European pentru Diversitate din Tulcea are deosebita onoare să informeze toată populaţia României implicată de o manieră sau alta în Programul Tineret în Acţiune că în data de 1 aprilie Anul Domnului 2010, s-a dat startul proiectului “Profil de cartier”, finanţat în cadrul subacţiunii 1.2 Iniţiative ale Tinerilor.

Şi care se va desfăşura în ritm alert şi tineresc până la finele lunii iunie, anul 2010, evident.

Ce ne propunem ?

  • Să adunăm sub stindard 90 de tineri din cartiere periferice ale Tulcei ( unii dintre ei membri ai unor grupuri etnice minoritare ) şi să îi convingem prin metode specifice educaţiei non formale că viaţa merită trăită în cartierul de apartenenţă, mai ales dacă se hotărăsc să devină un factor activ al comunităţii !

Cum?

  • Spunându-i primarului verde în faţă ce gândesc .În calitate de tineri cetăţeni .În cadrul suitei de dezbateri “Cartierul meu” . Desfăşurate (dezbaterile) în perioada 3-5 mai 2010. În amfiteatrele Liceului “Grigore Mosil”, Liceului Pedagogic şi Liceului “Henri Coandă” . Din municipiul Tulcea,la fel de evident!
  • Surprinzând pe hârtie fotografică ce le place sau nu în cartierul de origine. În cadrul Concursului de fotografie “Culorile cartierului”, derulat în perioada 9-31 mai. Cele mai frumoase fotografii vor fi incluse în albumul “Culorile cartierului
  • Proiectând o imagine ideală a cartierului în cadrul concursului de postere ” Tu cum vezi cartierul?”. Perioada aşişderea : 9-31 mai.
  • Punând la cale un spectacol în buricul târgului ( Piaţa Civică din Tulcea) cu un repertoriu pe alese: teatru stradal şi dans. În frumoasa şi senina zi (sperăm noi) de 6 iunie a.c.

De ce va şti toată Tulcea că derulam un proiect TiA ?

  • pentru că îi vom ţine la curent pe tulceni cu tot ce se întamplă prin intermediul articolelor în presă, site-ului www.eudivers. ro (în curând va fi activ şi subdomeniul http://www.profildecartier .eudivers. ro), blogurilor personale si Facebook-ului
  • vom decora multe locuri de afişaj din Tulcea cu vreo 400 de afişe viu şi zărghit colorate
  • vom lipi stickere pe toate uşile de bloc, în ciuda vecinilor pensionari !
  • vom face flash mob prin Tulcea si vom desena numele proiectului pe trotuarele cartierelor

Cine ne va sprijini să ne realizăm visul ?

  • În primul rând finanaţatorul nostru – Uniunea Europeană prin Programul Tineret în Acţiune
  • Inspectoratul Şcolar judeţean Tulcea, Liceul Pedagogic, Liceul Grigore Mosil, Liceul Henri Coandă, Colegiul Economic ” Delta Dunării”
  • Primăria municipiului Tulcea
  • Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea

Fiţi cu ochii pe noi!

Paşte fericit tuturor!

Ana Lazăr
coordonator proiect “Profil de cartier” “


Urban Art Competition

Prin peregrinarile mele printre grupurile de pe yahoo, am ajuns sa devin membru al grupului dedicat discutiilor Consiliului Judetean al Elevilor – Tulcea. Am fost surpins ca exista asa ceva. Mai surpins am fost cand am vazut si ca sunt extrem de activi. Acolo “la capatul lumii” (expresie a unui tulcean plecat in alte locuri 😀 ) chiar exista activitate culturala. Asa ca am revenit la gandurile mele cu care am pornit acest blog si am zis ca “acolo la capatul lumii” se afla un centru cultural ce merit descoperit. Eu sunt unul dintre cei care isi asuma aceasta placuta sarcina de a promova fiecare initiativa culturala, sociala, economica, spirituala, religioasa ce imi intra in gratii si despre care aud si reusesc sa ma informez.

Asa se face ca de pe acest grup al CJE – Tulcea am aflat despre un concurs intitulat Urban Art Competition. Prin acest concurs se doreste cultivarea, intr-un mod interactiv, unor deprinderi estetice deosebite in randul adolescentilor ce sunt pasionati de graffiti. Bineinteles ca beneficiile nu se opresc doar aici. Concursul va avea premii!!! Asa ca cine stie sa dea cu spray-ul si cu pensula sa se inscrie pe liste.
Acum voi da putin din “casa” 😀 Am vorbit cu Ioana, una dintre initiatoarele acestui proiect si mi-a spus ca doreste sa invite din alte orase, poate Bucuresti, cativa “Graffiti Master Designers” (denumirea imi apartine 😀 ).

Acum trebuie sa va spun ca orice initiativa de genul acesta are nevoie de sprijin, atat moral, psihologic cat si financiar. Pentru cei care considera ca pot participa din pozitia de sponsor al acestui eveniment, recomand sa se adreseze CJE-Tulcea, la e-mail-ul cje.graffiti@ymail.com, iar de considerati ca este dificil sa ajungeti la ei, va rog sa ma contactati pe mine iar eu voi da vestea mai departe.
Datele concursului le puteti afla de pe blogul: http://capricii.wordpress.com/

             Andrei Parciog

O teribila veste in miezul nopti: Andrei Parciog a murit… Pentru cine nu-l cunoaste pe Andrei, pot spune ca de fiecare data cand ma intalneam cu el imi luam portia de sanatate si optimism. L-am cunoscut cand eram doi pustani amandoi: eu vreo 17 ani si el vreo 15 ani. Ne vedeam in Piata Civica, in Tulcea, la statuia lui Mircea cel Batran. Ne intalneam si ne dadeam cu rolele. Eram la inceput amandoi. Eu am luat-o pe drumul psihologiei. El a continuat de ca si cand miscarea si natura era calea lui si a facut o facultate in domeniul geografiei, din cate stiu. Muntele a devenit un reper pentru Andrei. Cand ma gandeam la el ma gandeam ca am un prienten montaniard caruia ma pot altura oricand pt o ascensiune. Acum el a plecat putin mai sus…
Accidentul tinerilor din Bulgaria ii avea ca personaje principale pe 3 dintre prietenii lui Andrei (2 baieti si o fata), iubita lui, Anca si Andrei. Ei erau anonimii de la stiri din dimineata asta. Am aflat tarziu, cand Alexandra mi-a transmis.
…Am cateva ganduri care ma fac sa vad intr-o lumina mai putin trista acest eveniment: Andrei a iubit ceea ce facea, Andrei era sanatos si puternic, Andrei acum ar fi povestit despre cum a fost la ski. O sa-i fac doliul cu gandul ca eu, care am ramas dupa el (ca si dupa alti prieteni precum Cristi Macesi, Andrei chitaristu’, Andreea), voi da mai departe sanatatea pe care am luat-o de la el de fiecare data cand ne vedeam.
Lucrul cel ma ciudat este ca eram doar amici si ne vedeam rar de tot. Drumurile noastre se intersectau doar in trenurile, microbuzele Bucuresti – Tulcea si pe vaporul Tulcea – Sf. Gheorghe. Acum vor ramane doar in amintirea mea.

Sa-ti fie tarana usoara Andrei…

La începutul lunii mai 2010, Muzeul de Istorie şi Arheologie din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea va realiza o expoziţie temporară intitulată sugestiv „Şcoala noastră, istoria noastră”.
Ineditul manifestării culturale constă în faptul că se doreşte o participare semnificativă a comunităţii locale la consistenţa demersului expoziţional prin participarea acesteia cu diferite piese şi obiecte de uz şcolar din perioada 1900-1980. Se vizează astfel organizarea unei expoziţii temporare inedite cu tulceni, pentru tulceni.

Orice persoană interesată care deţine şi doreşte să doneze sau să încredinţeze în custodie piese şi obiecte de uz şcolar din perioada amintită, este aşteptată să se alăture echipei de realizare a expoziţiei. Avem în vedere: rechizite şcolare diverse (caiete, tocuri, peniţe, stilouri, călimări, penare, numărători, abace, etc.), ghiozdane vechi, manuale, fotografii-document, diplome, foi matricole, carnete de note, uniforme şcolare din toate ciclurile de învăţământ întregi sau parţiale, matricole, trese, insigne, centuri, embleme, cravate, etc. Perioada de colectare a pieselor este 15 februarie – 15 aprilie 2010.

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa Serviciului Relaţii Publice, Management Proiecte Europene şi Documentare din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale sau direct la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie (tel. 0240 / 51.36.26).

Persoane de contact în vederea preluării pieselor sunt: Lăcrămioara Manea (Tel. 0746 107478) şi Camelia Geambai (Tel. Tel. 0743 146759).

SURSA: Blog NoVIOdunum

Almanah aromân

Almanah

Inauntrul lui veti gasi poezii si proze, vechi si inedite, unele in aromână, altele in româna literară, apartinand unei intregi pleiade de consacrati si de aspiranti, printre care: Matilda Caragiu Marioţeanu, Cristiana Şacu, Nicolae Batzaria, Sterică Fudulea, Stelian Damov, Thede Kahl, Gică Gică, Mihai Marinache, Doina Florina Costache, Teohar Mihadaş, Nicoleta Rafticu, Simona Pufleni, Constantin Hogea, Emil Carageorge, Ştefan Caraman, Cola Fudulea, Kira Iorgoveanu Mantsu, Mariana Bara, Ion Tutunea – Hercinicul, Olimpiu Vladimirov, George Murnu, Tacu Piceava, Sirma Guci, Dumitru Garofil, Gică Godi, Mihaela Şuţu, Constantin Stere ş.a. Pe linga acestea, almanahul beneficiaza de o generoasa colectie de ilustratii.
Lansarea va avea loc joi, 11 februarie, la Hotel City din Tulcea, in cadrul unei receptii private oferite de sponsorii prin amabilitatea carora a fost posibila aceasta aparitie.
Cei interesati de posesia unui exemplar vor putea primi detalii dupa lansare.
Sursa: Daimadeadun Blog

Mariuca se numara printre beneficierii celor 100 de burse acordate prin programul Orizonturi Deschise si care a revenit recent in tara, dupa absolvirea unui program de master in strainatate

Mariuca Morariu

Fundatia Dinu Patriciu: Ce program de master ai urmat?
Mariuca Morariu: MSc European Communication Studies, University of Amsterdam, in perioada septembrie 2008 – septembrie 2009.

FDP: Ce te-a determinat sa urmezi un program de master la o universitate din strainatate?
MM: Voiam neaparat sa continui studiile in domeniul meu de interes si eram nemultumita de programele post-universitare din Romania. In plus, in special dupa experienta ca student Erasmus in Belgia, am inteles ca am nevoie de experimentul studiului in strainatate.

FDP: Spune-ne cateva lucruri despre experienta academica si cea culturala din Olanda…
MM: Pe plan academic, am invatat mai mult si mai eficient decat as fi putut invata, probabil, in patru ani de universitate in Romania. Am inteles ce inseamna o cercetare, am invatat sa analizez critic si sa realizez eu insami lucrari de cercetare dupa standardele comunitatii stiintifice internationale, am interactionat cu profesorii si colegii mei la un nivel unde dezbaterea, argumentarea, informarea si prezentarea sunt norme de la sine intelese. M-am bucurat de accesul la toate resursele de care are nevoie cineva care doreste sa realizeze un studiu empiric original. Mi-am creat o mica retea de oameni cu care inca mai colaborez pe plan academic. In fine, am cercetat si inteles viziunea mai larga a studiilor comunicarii si a domeniilor conexe si mi-am redefinit interesul de cercetare in zonele: comunicare si comportament politic, democratizare si drepturile omului (cu accent pe tarile post-comuniste).
Pe plan cultural, am cunoscut un alt stil de viata si m-am adaptat usor lui. Am interactionat zilnic cu oameni din alte tari, am lucrat la un mic restaurant in Amsterdam cu olandezi, am calatorit prin Olanda, Spania, Marea Britanie, Franta si Belgia, am invatat olandeza de “supermarket”, am devenit semi-dependenta de bicicleta, mi-am facut cativa prieteni buni. M-am reanalizat, am crescut si am invatat.

FDP: Ce te-a motivat sa te intorci in Romania?
MM: Tot ce lasasem in urma si fara de care n-as fi putut ramane singura in strainatate, dar si gandul ca as putea contribui, chiar daca la cel mai mic nivel, la imbunatatirea situatiei in ceea ce priveste educatia si mentalitatea tinerilor romani.

FDP: Ce dificultati in a te angaja ai intampinat la intoarcere?
MM: Lipsa locurilor de munca in domeniul meu si faptul ca eram supracalificata pentru majoritatea ofertelor care aveau legatura cu comunicare/PR/advertising/media&publicatii. Celelalte cereau un nivel de experienta pe care nu-l detineam.

FDP: Esti multumita de job-ul pe care il ai in prezent?
MM: In mare, da. E un inceput care imi poate fi de folos la capitolele experienta, lucru in echipa, incredere personala. Momentan, puterea mea de decizie e destul de redusa si simt ca as putea oferi mai mult, dar e nevoie de timp si rabdare.

FDP: Ai accepta un job entry-level? Daca da, in ce conditii?
MM: Tocmai am facut-o. In conditiile in care era singurul din orasul meu care sa ma motiveze.

FDP: Ce ai reprosa angajatorilor romani?
MM: Cu riscul de a generaliza incorect, lipsa de viziune, de cultura organizationala puternica si de planificare strategica. Experientele mele cu angajatori (din mediul privat) imi dau de inteles ca inca se practica amatorismul si ca, desi resursele umane sunt puse in prim plan, interesul economic transpare la toate nivelurile. In fine, nu exista o cultura autentica a responsabilitatii sociale corporatiste. “Criza” ofera si pretextul redundant pentru orice fel de neajunsuri.

FDP: Cum arata jobul perfect in viziunea ta?
MM: Pentru inceput, o pozitie intr-o organizatie care nu are lipsurile pe care le-am amintit anterior, in care as putea invata (mai mult decat as pune in aplicare ceea ce stiu deja), care ar stimula cu adevarat ideile noi, care practica transparenta si competitia, care e centrata pe indivizi mai mult decat pe corporatie si care investeste in formare individuala, cercetare si comunitatea din jur. Ma vad lucrand intr-o pozitie unde as avea un cuvant de spus si unde ideile mele si ale celorlalti puse in aplicare ar face o diferenta. Sunt, in acelasi timp, adepta sprijinirii si practicarii antreprenoriatului. Slujba ideala mi-ar da prilejul sa ma dezvolt si in afara ei, mi-ar respecta timpul si viata privata, m-ar ajuta sa evoluez si sa ma atasez de valorile si oamenii care le promoveaza.

FDP: Ce planuri de viitor ai?
MM: In capul listei, imi propun asa:
– sa urmez un doctorat (lucrez la coordonatele concrete);
– sa colaborez cu Universitatea din Iasi unde sa introduc un curs-seminar de metode de cercetare dupa modelul celui pe care l-am urmat in Amsterdam;
– sa pun bazele unei miscari politice alaturi de tineri romani care vor si pot sa investeasca energie in schimbari;
– sa sustin cauza unui prieten care isi doreste sa ajunga la marele raliu Dakar si care are nevoie de bani; sa continui sa public si sa merg la conferinte in domeniu;
– sa incep o afacere mica si cu resurse putine care sa ajute studenti cu idei originale si in acelasi timp companii cu probleme de orice fel;
– sa incurajez tinerii sa participe in activitati de voluntariat si sa practice dezbateri academice;
– sa organizez o scoala de vara care sa inlocuiasca practica de vara pentru studentii la stiintele comunicarii (care sa imbine teoria cu practica si sa formeze abilitati concrete de analiza, cercetare si public speaking);
– sa ajut la construirea si promovarea imaginii Romaniei in strainatate;
– sa invat franceza si rusa;
– sa mai plec un pic si sa ma intorc iarasi.

FDP: Ce-ti place in Romania si de ce?
MM: – Locurile (inca) izolate cu oameni de bine care iubesc Romania si stiu de ce;
– Satele cu oameni simpli si cu bun-simt;
– Muntii si oamenii optimisti care urca pe ei;
– Faptul ca exista oameni curajosi care investesc aici in orice forma;
– Tinerii care cred ca merita sa ramai aici; tinerii care nu renunta usor;
– Oamenii incapatanati care n-au ajuns la limita superioara a cinismului;
– Mancarea de-acasa, produsele naturale din piata si mascatii de Anul Nou (laolalta cu celelalte obiceiuri pe care nu le-am alterat);
– Faptul ca exista loc sa construiesti si sa inovezi mai mult decat in alte parti.

FDP: Daca ai putea, ce ai schimba in Romania?
MM: – Intreaga clasa politica (as inlocui-o cu una proaspata formata din oameni destepti, deschisi, cu bun-simt, psihologic testati si fara gineri, fini si nepoti cu afaceri mari si legaturi dubioase; noua elita ar fi redusa si atent selectata);
– Lipsa solidaritatii si a mandriei nationale. Nu stiu precis cum.
– Canalele de televiziune. Reguli stricte cu privire la emisiunile de imbecilizare. Reducerea posturilor.
– Mintile oamenilor xenofobi, neincrezatori, cinici, necivilizati, vesnic nemultumiti, parazitari. Ca sa putem grabi progresul, trebuie sa-i facem tabula rasa si sa-i institutionalizam intr-un centru de reeducare cu profesori alesi;
– Sistemul de invatamant. Reducerea numarului de universitati, politici anti-plagiat, intarirea competitiei, adaptarea curriculei la piata muncii, investirea in cercetare, revigorarea institutelor de cercetare, reevaluarea statutului profesorilor (din invatamantul pre-universitar), regandirea intregii curricule pre-universitare. Invatamant centrat pe elev si pe dezvoltarea aptitudinilor lui. Adaugarea de materii obligatorii (stiinte politice, dezbateri, ecologie) si optionale (arte plastice, arte dramatice, gastronomie etc.)
– Sistemul de sanatate. Restabilirea statutului personalului medical. Salarii europene. Modernizarea spitalelor. Construirea si renovarea spitalelor la sat. Stimularea tinerilor medici sa se orienteze catre orasele mici si sate.
– Sistemul de justitie. Pedepse strasnice pentru coruptie. Deblocarea sistemului. Reducerea numarului de ore de lucru, suplimentarea personalului.
– Infrastructura. Birocratia. Turismul…

As schimba printr-o ridicare magica de deget toate verigile nefunctionale de care ne lovim zilnic si care ne storc energia, ne lasa deziluzionati si ne transforma in niste lighioane incruntate si reci. In lipsa degetului magic, as lucra la deziluzia asta pe care o respir in aerul de Romania si as incerca sa vociferez cum pot si cat timp cred, ca fiecare suntem partasi si, deci, toti suntem vinovati pentru aceeasi deziluzie. Cred ca fiecare dintre noi cunoaste Romania lui, iar cea adevarata e suma tuturor intersectiilor Romaniilor noastre. Celor care se vor intoarce curand si pe care m-as bucura sa-i cunosc sau sa-i revad la intalnirea din vara, le-as dori sa aiba indrazneala, putere si noroc. Sper sa-si creeze rostul aici si sa investeasca si ei in varianta lor de Romanie.

Sursa: Blog Fundatia Dinu Patriciu